ARDERE

ARDERE
ARDERE
de purpura veri luminis, eleganter Poetae dicunt. Val. Flac. l. 3. v. 340.
Dat pictas auro atque ardentes murice vestes.
Quod idem paulo aliter l. 2. v. 341.
--- --- mediis famulae convivia tectis
Expediunt: Tyrio virat torus igneus ostro etc.
Cuiusmodi purpura coeteras sordere faciebat. Vopisc. in Aureliano c. 29. de purpura Indica, Meministis fuisse in Templo Iovis Capitolini pallium breve prupureum lanestre, ad quod cum matronae atque ipse Aurelianus iungerent purpuras suas, cineris specie decolorari videbantur coeterae, divini comparatione fulgoris. Et proin secundum ardorem, putpurae pretium aestimabatur, unde qui bene culti haberi volebant, prodibant in Solem. Augustus apud Macrob. Saturnal. l. 2. c. 4. Cum de Tyriae purpurae, quam emi iusserat, obscuritate quereretur; dicente venditore, Erige altius et suspice: His usus est salibus: Ego, ut me Populus Rom. dicat bene cultum, in solario ambulaturus sum. Quasi dicat, Ergone ego, in quem omnium oculi coniciuntur, ut tuae purpurae claritudo perspici possit, in Solarium ascendam et ita demum dignâ me veste cultus videbor, cum aliarum purpurarum splendor vel in umbra luceat etc. Sed hoc genus tincturae, quod per totum terrarum orbem tot saecula nobilitatum et omnibus motrtalibus fuit notum, adeo penitus interiit, ut nec ratio eius reparandi supersit ulla. Barthius Animadversion. ad Stat.l. 4. Vide infra, in voce Argavan, item Lumen, Purpura, nec non supra ubi de Aletbinis Vestibus.

Hofmann J. Lexicon universale. 1698.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • ardere — ÁRDERE, arderi, s.f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. (chim.) Oxidare rapidă a unei substanţe, însoţită de dezvoltare de căldură (şi lumină). 3. (biol..; la pl.) Proces de descompunere prin oxidare a substanţelor vii din organism. – v. arde. Trimis… …   Dicționar Român

  • ardere — / ardere/ [lat. ardēre, con mutamento di coniug.] (pass. rem. arsi, ardésti, ecc.; part. pass. arso ). ■ v. tr. 1. [consumare col fuoco: a. la legna ] ▶◀ bruciare, dare fuoco (a), incendiare. 2. (estens.) [rendere secco: il gelo ha arso le… …   Enciclopedia Italiana

  • ardere — àr·de·re v.tr. e intr. CO 1a. v.tr., bruciare, consumare col fuoco: le fiamme arsero il bosco Sinonimi: incendiare, infiammare. 1b. v.tr., estens., inaridire, far seccare: il forte sole arse i prati 1c. v.tr., fig., infiammare di passione, di… …   Dizionario italiano

  • ardere — {{hw}}{{ardere}}{{/hw}}A v. tr.  (pass. rem. io arsi , tu ardesti ; part. pass. arso ) 1 Bruciare. 2 Inaridire, seccare: il solleone ha arso la campagna. 3 (fig., lett.) Infiammare: lo arde il desiderio di affermarsi. B v. intr.  ( aus. essere )… …   Enciclopedia di italiano

  • árdere — s. f., g. d. art. árderii; pl. árderi …   Romanian orthography

  • ardere — A v. tr. 1. bruciare □ accendere, incendiare, infiammare, infocare □ incenerire CONTR. spegnere, smorzare 2. inaridire, seccare CONTR. far rifiorire, far verdeggiare 3. (fig …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • iord — ardere, bruciare …   Dizionario Materano

  • flogistic — FLOGÍSTIC, Ă, flogistici, ce, adj., s.n. 1. adj. De ardere, provenind din ardere. 2. s.n. Substanţă inexistentă, imaginată de alchimişti pentru a explica arderea. – Din fr. phlogistique. Trimis de LauraGellner, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • foc — FOC1, focuri, s.n. I.1. Ardere violentă cu flacără şi cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere. ♢ (În exclamaţii sau imprecaţii, adesea glumeţ sau fam.) Se făcu frumoasă, arz o focul. ♢ Foc de artificii = ardere de materii… …   Dicționar Român

  • arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”